Vizibilă din toate punctele cardinale ale oraÈ™ului, Hagia Sophia atrage anual milioane de turiÈ™ti. De mai bine de 1500 de ani, biserica bizantină planează maiestos într-unul dintre cele mai cele mai speciale locuri din oraÈ™, primul dintre cele È™apte dealuri din Istanbul. Cu vedere spre Bosfor, Cornul de Aur È™i Marea Marmara, edificiul este situat pe aÈ™a numita „peninsulă istorică”, la marginea continentului european. Va fi aproape imposibil să nu rămâneÅ£i fascinaÅ£i de această capodoperă arhitecturală, de dimensiunea È™i splendoarea sa. Cupola, îmbrăcată cu foiță de aur, a fost timp de 1000 de ani cea mai mare din lume. Sf. Sofia păstrează între zidurile sale toate detaliile creÈ™tine È™i musulmane ale veacurilor trecute, fiind un simbol al secolului de aur al Imperiului Bizantin. ConstrucÈ›ia catedralei a început în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare, iar între anii 360-380 s-a aflat sub dominaÈ›ia arienilor. Revenită ortodocÈ™ilor, aceÈ™tia nu s-au putut bucura pentru mult timp de ea, deoarece în anul 404 aceasta a arsă complet în timpul unei răscoale. Dezastrele nu aveau să se oprească însă aici, în anul 415, un alt incendiu s-a abătut asupra falnicei catedrale din Istanbul. Astfel, împăratul Teodosie cel Mare a dispus ca pe ruinele sale să fie construită o bazilică, însă nici aceasta nu a avut o viață prea lungă, fiind incendiată în anul 532, în timpul Răscoalei Nika. După încetarea conflictului, împăratul Iustinian a decis să reconstruiască lăcaÈ™ul de cult, însă de-a lungul anilor în jurul bisericii fuseseră construite numeroase clădiri pe care împăratul se vedea acum obligat să le achiziÈ›ioneze pentru a putea reda farmecul iniÈ›ial al catedralei Hagia Sophia. Împăratul bizantin îÈ™i dorea ca edificiul comandat de el să depășească în măreÈ›ie orice alt templu sau biserică ce a existat vreodată pe pământ, dorind ca pretenÈ›iile să-i fie îndeplinite indiferent de costurile financiare. Astfel, la construcÈ›ia noii catedrale s-au folosit cantități impresionante de aur, argint, fildeÈ™ È™i pietre preÈ›ioase. De pe tot cuprinsul imperiului au fost importate materiale de construcÈ›ii, iar marmura albă È™i galbenă a foat adusă din toate colÈ›urile lumii. ConstrucÈ›ia edificiului religios a durat doar cinci ani, uimindu-i pe muritorii de rând cu fastul său, încât în decursul timpului a dat naÈ™tere la diverse legende, care mai de care mai spectaculoase, unii chiar considerând că la baza construcÈ›iei sale ar fi stat o putere divină.
Sistemul de susÈ›inere a cupolei centrale s-a dovedit o capodoperă arhitecturală pentru timpurile acelea. Dată fiind calitatea decoraÈ›iunilor, acestea s-au păstrat pentru sute de ani, evidenÈ›ându-se prin lux È™i opulență. DuÈ™umeaua era îmbrăcată în aur, cupola era susÈ›inută de 8 coloane de jasp, iar pereÈ›ii era împodobiÈ›i cu mozaicuri È™i imagini ornamentale dintre cele mai deosebite. TendinÈ›a spre grandoare È™i somptuozitate era egal proporÈ›ională cu puterea Imperiului Bizantin. În perioada otomană picturile au fost acoperite cu un stat subÈ›ire de tencuială, care în anul 1935 a fost îndepărtat, scoÈ›ându-se astfel la lumină picturile originale ale catedralei. În prezent, icoanele ortodoxe împart acelaÈ™i spaÈ›iu cu versetele din Coran, scrise pe patru panouri mari de formă ovală. Mozaicurile catedralei sunt considerate un exemplu al artei bizantine din perioada Dinastiei Macedonene, ele putând fi clasificate pe trei perioade: mijlocul secolului al IX-lea; sfârÈ™itul secolului al IX-lea È™i începutul secolului al X-lea È™i sfârÈ™itul secolului al X-lea. Primele mozaicuri au fost create în anul 867, printre acestea numărându-se mozaicul apsidei È™i al altarului. Pe apsidă este reprezentată Fecioara Maria pe tron, cu pruncul Iisus în braÈ›e. De-o parte È™i de cealalta erau reprezentanÈ›i 2 arhangheli. Pe coloana nord-vestică a fost descoperit un mozaic votiv care îl reprezintă pe împăratul Alexandru în timpul slujbei de înviere, suveranul È›inând în mâna dreaptă un obiect de formă cilindrică, iar în mână stângă simbolul puterii. Deasupra uÈ™ii, într-un mozaic, este înfățiÈ™ată Maica Domnului cu pruncul Iisus în braÈ›e. Datorită faptului că fosta catedrală È™i moschee a fost declară muzeu, poate fi astăzi vizitată de către turiÈ™ti din toate colÈ›urile lumii, care se pot bucura de unul dintre cele mai impresionante edificii ale artei bizantine.
